joi, 21 iulie 2011

We know how to get through the storm.

Cerul parca se rupea in doua bucati imenese...
Dar ce conta ca afara era furtuna ??
Doar noi, singuri pe o strada ingusta ne indreptam spre casa.
Nu ne speria ploaia sau tunetele galagioase si puternice  si  nici macar fulgerele ingrozitoare .Noi continuam in liniste sa ne sarutam sub picaturiile imense ale ploii.
Era asa placut, hainele ude erau lipite de noi si indata ce ne-am apropiat din ce in ce mai mult de casa m-ai ridicat in brate si m-ai tinut strans, strans pana am pasit amndoi spre camera ta , aruncandu-ne in pat uzi 
 nu mai conta  nimic , eram noi .
Ahhh si felul in care ne atingeam nu il poti nega era minunat si felul in care te miscai si cum ma alintai ma cutremura .
Iti simteam respiratia erai mai aproape de mine ca niciodata .
Desi afara era o furtuna cumplita nu imi era teama, in bratele tale ma simteam in siguranta si departe de orice pericol .
Clar nu poti ignora iubirea, caldura a acoperit intreaga camera odata ce am stins lumina.
Sunt blocata in sufletul tau si nu imi doresc sa evadez nici mar pentru un moment.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu